NASA acordă Blue Origin, Nanoracks și Northrop Grumman contracte de peste 400 de milioane de dolari pentru a evita lipsa prezenței umane pe orbită

La doar două zile după ce a confirmat oficial că intenționează să înlocuiască Stația Spațială Internațională cu o stație comercială până în 2030, NASA acordă contracte de peste 400 de milioane de dolari către trei companii pentru a dezvolta în continuare stații private.

Conform Yahoo!Finance, cele trei companii, care au primit bani în cadrul programului Destinații comerciale pe orbită terestră joasă (LEO) al agenției, sunt: Nanoracks – 160 de milioane de dolari, Blue Origin – 130 de milioane de dolari și Northrop Grumman – 125,6 milioane de dolari.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

NASA acordă aceste contracte după ce a primit unsprezece propuneri în total, a declarat joi directorul zborului spațial comercial, Phil McAlister. El a adăugat că dintre cele trei propuneri alese există o diversitate de concepte tehnice și o varietate de opțiuni logistice și de vehicule de lansare oferite.

„Această diversitate nu numai că sporește probabilitatea de succes a strategiei NASA, dar duce și la un grad ridicat de inovație, care este esențial în majoritatea eforturilor spațiale comerciale”, a spus McAlister.

Unele stații spațiale comerciale au deja un nume

Cele trei companii au lansat deja câteva detalii despre propunerile lor. Blue Origin își numește conceptul de stație „Orbital Reef” și îl proiectează împreună cu Boeing, Sierra Space și alții. Echipa a spus că dorește să lanseze stația în 2027.

Între timp, Nanoracks își numește stația, care este dezvoltată împreună cu compania sa mamă, Voyager Space, și Lockheed Martin, „Starlab”.

Deși Northrop nu i-a dat propunerii stației sale un nume strălucitor, lucrează cu Dynetics pentru a oferi un design modular bazat pe nava sa spațială Cygnus.

Aceste contracte substanțiale marchează prima fază a unui proces în două faze, deoarece NASA încearcă să se asigure că nu va exista niciun decalaj între retragerea ISS și introducerea unei noi stații.

NASA a subliniat în mod repetat, atât pentru Congres, cât și mai recent, într-un raport al Biroului Inspectorului General, că succesul general al dezvoltării unei economii înfloritoare în LEO depinde de evitarea acestui decalaj.

„Dacă nu există o destinație comercială locuibilă pe orbita joasă a Pământului după dezafectarea ISS, NASA nu va putea efectua cercetări în domeniul sănătății în microgravitație și demonstrații tehnologice necesare pentru misiunile de explorare umană de lungă durată pe Lună și Marte, crescând semnificativ riscul ca acele misiuni să întârzie sau să nu aibă loc”, a spus agenția în raport.

Pentru a evita acest potențial scenariu, NASA a propus ca una sau mai multe „destinații” comerciale LEO (așa cum sunt numite uneori stațiile) să fie operaționale până în 2028 – oferind o suprapunere de doi ani înainte ca ISS să fie retrasă, până la sfârșitul deceniului.

În timp ce acel raport a ridicat îndoieli cu privire la fezabilitatea atingerii acelei cronologii, fiecare dintre cele trei companii și directorii NASA au fost încrezători în capacitatea lor de a evita lipsa oamenilor de pe orbită.

„Nu pot să cred că la un deceniu după lansarea zborurilor comerciale de marfă, oamenii încă pun la îndoială robustețea, ingeniozitatea și flexibilitatea căii comerciale”, a spus Jeffrey Manber.

„Sigur, există provocări în viitor, […] avem o robustețe, avem o multitudine de furnizori care lucrează la asta. Aceasta este exact modalitatea corectă de a merge mai departe în ceea ce privește diminuarea riscurilor, de a avea mai mulți furnizori pe calea comercială”, a adăugat Manber.

NASA acordă contractele încurajând ofertanții să-și maximizeze contribuția financiară

NASA acordă aceste contracte pentru a ajuta companiile să-și dezvolte designurile, lucru care este de așteptat să continue până în 2025.

În a doua fază a programului, care urmează să înceapă în 2026, NASA intenționează să certifice pentru uz uman una sau mai multe stații – de la acest grup de companii sau alți participanți – și, în cele din urmă, să devină unul dintre clienții care achiziționează servicii orbitale și utilizarea stațiilor.

NASA a declarat că acest lucru îi va permite să se concentreze asupra programului său Artemis, care are ca scop întoarcerea oamenilor pe Lună și, în cele din urmă, zborul spațial uman pe Marte.

Din lista celor 3 companii lipsește Axiom Space, care a câștigat un contract separat pentru a trimite module pentru a fi atașate la ISS înainte de a se separa și de a orbita pe cont propriu, dar compania a clarificat că nu a licitat pentru CLD.

Marea întrebare, desigur, este cât vor costa aceste stații și ce parte din costul total va ajunge să plătească NASA.

McAlister a spus că agenția „încurajează ofertanții să-și maximizeze contribuția financiară la aceste activități” și el a menționat că investițiile non-NASA sunt în prezent de aproximativ 60%, contribuția NASA sub 40%.

Dar cele trei companii și agenția nu au spus prea multe despre cât de mult capital anticipează să cheltuiască pentru proiectarea, lansarea și operarea stațiilor lor.

Vă recomandăm să citiți și:

Vladimir Putin critică sistemele balistice din România și activităţile NATO în Marea Neagră

Asediul de la Zona 51 a fost o glumă, însă oficialii americani erau pregătiți să folosească forța letală

Navetă spațială de pe vremea URSS-ului, acoperită cu graffiti. Imaginile cu momentul

NASA studiază misterioşii viermi de gheaţă, rude îndepărtate ale râmelor